VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS IOAN DAMASCHIN
(4 decembrie)
Pentru credinţa în Hristos şi-a lăsat averea părintească şi a îmbrăţişat viaţa călugărească împreună cu feri¬citul Cosma (781), care a ajuns mai târziu episcop al Maiumei (prăznuit ca sfânt la 12 octom¬brie). Şi pentru că Ioan şi Cosma avuseseră parte de dascăli foar¬te învăţaţi, au ajuns amândoi înţelepţi. Când fericitul Ioan a îmbrăţişat viaţa călugărească, stareţul mănăstirii l-a dat să înveţe ascultarea la un bătrân înţelept în cele dumnezeieşti. Acesta i-a poruncit să nu cânte nici cea mai neînsemnată cânta¬re după meşteşugul cântării muzicale pe care îl cunoştea. Şi Cuviosul Ioan a păzit neschim¬bată porunca bătrânului, vreme de mulţi ani. însă, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu s-a arătat în vis bătrânului şi i-a spus să îngăduie ucenicului său, Ioan, să alcătuiască imne şi cân¬tări spre slava lui Hristos, Celui ce S-a născut dintru ea şi spre luminarea creştinilor, celor ce sunt datori să o laude din inimă, lucru pe care l-a şi făcut, punând acest temei scrierilor sale.
Deci, vieţuind amândoi sihăs- treşte, fericitul Cosma, lăsând multe scrieri Bisericii, s-a odih¬nit în pace, iar fericitul Ioan, întărind dreapta credinţă, prin puterea cuvintelor lui şi prin dovezile cele înţelepte ale Scrip¬turilor, a înfierat ca nimeni altul erezia iconomahilor, adică al luptătorilor împotriva sfintelor icoane, şi a lăsat Bisericii lui Dumnezeu multe scrieri, în care se găseşte răspuns temeinic aproape la orice întrebare des¬pre credinţa ortodoxă. Pentru mărturisirea dreptei credinţe vrăjmaşii ei au făcut de i s-a tăiat Sfântului mâna dreaptă, dar Maica Domnului l-a vindecat în chip minunat. Cuviosul Ioan Damaschin, vieţuind în lavra Sfântului Sava, fiind cunoscut ca teolog dogmatic, apărător al cin¬stirii icoanelor şi mare imnograf al Răsăritului creştin, şi-a săvâr¬şit viaţa la adânci bătrâneţi, tre¬când la Domnul în vârstă de 104 ani, la 4 decembrie 749.
Pentru ale lui sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS
IOAN DAMASCHIN
(4 decembrie)
Preotul, după ce îşi pune epitrahilul si felonul, deschide dvera si dă obişnuita binecuvântare din fata Sfintei Mese, zicând:
Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum şi pururea si în vecii vecilor.
Strana: Amin.
Dacă nu este preot de faţă, în locul binecuvântării de mai sus diaconul, monahul sau mireanul va rosti:
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Apoi se rostesc rugăciunile începătoare:
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Tie.
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor si Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui şi Fiului si Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluieşte (de trei ori), Slavă…, Şi acum…
Tatăl nostru Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean.
Dacă este preot de faţă, zice: că a Ta este împărăţia, şi puterea, şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Strana: Amin.
Dacă nu va fi preot de faţă,diaconul, monahul sau mireanul va rosti:
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Apoi se zic troparele de umilinţă:
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că, nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi, păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.
Slavă…
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici nu pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum, ca un Milostiv, şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu esti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale, şi numele Tău chemăm.
Şi acum…,
al Născătoarei de Dumnezeu:
Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi, cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne izbăvim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.
SIMBOLUL CREDINŢEI
Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute si nevăzute.
Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toti vecii.
Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.
Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat;
Şi a înviat a treia zi, după Scripturi;
Şi S-a înăltat la ceruri si şade de-a dreapta Tatălui;
Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit.
Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce, împreună cu Tatăl şi cu Fiul, este închinat şi slăvit, Care a grăit prin proroci.
Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică.Mărturisesc un botez spre iertarea păcatelor.
Aştept învierea morţilor.Si viata veacului ce va să fie.
Amin.
Doamne, miluieşte (de 12 ori) Slavă…, Si acum…
Veniţi să ne închinăm împăratului nostru Dumnezeu.
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, împăratul nostru Dumnezeu.
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul si Dumnezeul nostru.
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru adevărul Tău; auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veac. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cuge- tat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu însetat de Tine ca un pământ fără de apă. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce fata Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se pogoară în groapă. Fă să aud dimineaţa mila Ta că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă…, Şi acum…
Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule! (de trei ori).
Şi îndată se cântă, pe glasul
al 8-lea:
Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului (de trei ori).
Troparul Sfântului,
glasul al 8-lea:
Îndreptătorule al Ortodoxiei, învăţătorule al dreptei credinţe şi al curăţiei, luminătorule al lumii, podoaba călugărilor cea de Dumnezeu insuflată, Ioane înţelepte, cu învăţăturile tale pe toţi i-ai luminat; alăută duhovnicească, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre (de două ori).
Slavă…, Si acum…,
al Născătoarei-Invierii,
acelaşi glas:
Cel ce pentru noi Te-ai născut din Fecioara şi răstignirea ai răbdat, bunule, Care cu moartea pe moarte ai prădat şi învierea ai arătat ca un Dumnezeu, nu trece cu vederea pe cei pe care i- ai zidit cu mâna ta; arată iubirea Ta de oameni, milostive, primeşte pe Născătorea de Dumnezeu, ceea ce Te-a născut pe Tine, care se roagă pentru noi, şi mântuieşte, Mântuitorul nostru, pe poporul cel deznădăjduit.
Apoi; Doamne, miluieşte (de trei ori). Slavă…, Şi acum…
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi, după mulţimea îndurărilor Tale, sterge fărădelegea mea. Spală-mă întru totul de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că, iată, întru fărădelegi m-am zămislit, şi în păcate m-a născut maica mea. Că, iată, adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii
Tale mi-ai arătat mie. Stropimă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai mult decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele cele smerite. întoarce faţa Ta de către păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi iarăşi bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Ca de-ai fi voit jertfa, Ţi-aş fi dat; arderile-de-tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bu- năvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile-de-tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
Condacele şi icoasele
Condacul 1
Pe tine te lăudăm, Sfinte Cuvioase Ioane, cel ce eşti râu de aur curgător al Preasfântului Duh şi vas nedeşertat al cuvântării de Dumnezeu, că tu te-ai arătat podoabă a monahilor şi slujitor ales al Maicii Domnului; pentru aceasta strigăm: Bucu- ră-te, Sfinte Părinte Ioane, de Dumnezeu înţelepţite!
Icosul 1
Ca un înger în pustia Iudeei te-ai nevoit, înţelepte Ioane Damaschin, şi, împreună cu viaţa îngerească, izvor de cântări te-ai arătat, de miere curgător; din care acum adăpându-ne, din suflet îţi strigăm:
Bucură-te, întâi-stătător între Sfinţii Părinţi;
Bucură-te, cel împreună-locui- tor cu îngerii;
Bucură-te, începător al Sfinţilor scriitori de cântări;’
Bucură-te, izvor îmbelşugat al dogmelor;
Bucură-te, bărbat al dumnezeieştilor doriri ale Duhului;
Bucură-te, vie mult-roditoare a virtuţilor pustniceşti;
Bucură-te, minte preaînaltă a teologiei;
Bucură-te, livadă preaînmi- resmată a nepătimirii;
Bucură-te, vas strălucit al harului;
Bucură-te, comoară plăcută a cuvântului;
Bucură-te, vestit apărător al icoanelor;
Bucură-te, tare nimicitor al vrăjmaşilor;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ioane, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul 2
Văzând Biserica lui Hristos prădată de lupii cei cumpliţi, de luptătorii împotriva cinstitelor icoane, te-ai umplut în chip vădit de dumnezeiască râvnă, fericite Ioane, şi, prin sfinţitele tale cuvinte, ai răspuns celor ce nu ştiau să se închine drept Domnului Hristos, Celui purtător de trup, şi să-I cânte:
Aliluia!
Icosul 2
Toata cunoaşterea dobândind, dumnezeiască şi omenească, ai socotit să vieţuieşti mai bine în sărăcie şi, ca un cerb însetat, ai căutat pustia, Cuvioase, din care i-ai învăţat pe mulţi, care-ţi strigau ţie acestea:
Bucură-te, trâmbită a adevărului;
Bucură-te, melod al Bisericii;
Bucură-te, privighetoare a cântărilor cu bună viersuire;
Bucură-te, rândunea cu totul veselitoare a pustiei;
Bucură-te, liră de Dumnezeu mişcată, frumuseţea alcătuitorilor de imne sfinte;
Bucură-te, stea cu totul luminătoare, bucuria preoţilor;
Bucură-te, veselie dumnezeiască a celor însinguraţi;
Bucură-te, mare ajutor al celor ce cântă lui Dumnezeu;
Bucură-te, mângâiere a sufletelor celor ce plâng;
Bucură-te, umilirrtă născută din ascultarea cereştilor cântări;
Bucură-te, binecuvântare a lui Dumnezeu către noi;
Bucură-te, îndrăznire a noastră către Hristos;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ioane, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul 3
Puterea Celui Preaînalt primind-o, de Dumnezeu cuge-tătorule Ioane, ai nesocotit cele plăcute ale lumii şi, împreună cu fericitul Cosma, în sfânta lavră a Cuviosului Sava te-ai sălăşluit unde, întreg răpit cu mintea la cele cereşti, strigai din inimă: Aliluia!
Icosul 3
Îmbrăcându-te cu smerita cugetare, de Dumnezeu înţelep-ţite, ai fugit de cursele înşelătorului, iar prin ascultare fără cârtire ai atins înălţimea nepăti-mirii şi pildă te-ai făcut nouă, celor ce cu evlavie te lăudăm, zicând:
Bucură-te, vas al curătiei;
Bucură-te, locaş a neagonisirii;
Bucură-te, râu de miere curgător al înţelepciunii;
Bucură-te, preaînţelept slujitor al Treimii;
Bucură-te, cel ce mult ai veselit cetele ortodocşilor;
Bucură-te, cel ce ai biruit adunările celor necredincioşi;
Bucură-te, vlăstar preafrumos al Damascului;
Bucură-te, dăruire de Dumnezeu împodobită a pustiului;
Bucură-te, steaua stelelor cea mult luminătoare;
Bucură-te, Părinte al Părinţilor a toată lumea;
Bucură-te, cel ce vezi dăntui-rile îngerilor;
Bucură-te, cel ce veseleşti inimile noastre;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ioane, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul 4
Cu căldura dumnezeiescului Duh întreg fiind aprins, ai ars pe cei ce luptau împotriva lui Hristos şi, cu mâna ta scriind învăţăturile adevărului, ai risipit nebuniile lui Leon, iar cu limba ta cea cuvântătoare dej Dumnezeu pe toţi i-ai chemat să cânte împreună: Aliluia!
Icosul 4
Ai deschis gura ta cea cu plăcută rostire, fericite, şi ai umplut pământul de bucurie; că învierea lui Hristos ai slăvit-o luminat prin cântările tale cele dulci, prin care ne eşti învăţător şi nouă, celor ce cu dragoste strigăm ţie:
Bucură-te, cort al nestrică-ciunii;
Bucură-te, înălţime a fecioriei;
Bucură-te, viersuitor al Învierii lui Hristos;
Bucură-te, cântăreţ al Adormirii Născătoarei de Dumnezeu;
Bucură-te, înger pământesc, ostenitor al ascultării;
Bucură-te, om ceresc, iubitor al rugăciunii;
Bucură-te, luminător şi învă-tător al lumii;
Bucură-te, păstor şi apărător al mănăstirii tale;
Bucură-te, livadă iubitoare de flori a curaţiei;
Bucură-te, dreptar al virtuţii şi al înţelepciunii;
Bucură-te, sabie împotriva înşelăciunii;
Bucură-te, locaş sfinţit al dragostei smerite;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ioane, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul 5
Leon, cel cu nume de fiară, împăratul romanilor, s-a pornit asupra ta cu vicleşug şi, cleve-tindu-te cu vrăjmăşie, a făcut ca mâna ta cea dreaptă să-ţi fie tăiată-o, cu adevărat înfricoşătoare vedere! – de către cei ce nu ştiau să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 5
Ai văzut tămăduirea mâinii tale, de Dumnezeu cugetăto-rule, şi ai preamărit pe Fecioara, a cărei icoană purtând-o, şi noi o fericim cu multă evlavie şi cu bucurie strigăm ţie:
Bucură-te, fântână a alcătuirii de cântări;
Bucură-te, revărsare a cuvântării de Dumnezeu;
Bucură-te, cel de un obicei cu Părinţii cei Cuvioşi;
Bucură-te, învăţător al Sinodului al şaptelea;
Bucură-te, cel ce ai dogmatisit adevărul în chip limpede;
Bucură-te, cel ce, cu bucurie, ai aşezat în cântări dreapta credinţă;
Bucură-te, vultur al pustiei înalt-zburător;
Bucură-te, credincios slujitor al Maicii Domnului;
Bucură-te, miros al bunei miresme a lui Hristos;
Bucură-te, împodobitor al sfintei tale Biserici;
Bucură-te, cel prin care ne umplem de veselie;
Bucură-te, cel prin care cerem împărăţia cerească;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ioane, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul 6
Chivot sfânt de minuni şi izvor de vindecări te-ai arătat tuturor cu adevărat, că trupul tău nu s-a stricat, ci izvora mireasmă negrăită; pentru aceea, cu dragoste căzând înaintea ta, te cinstim şi Mântuitorului nostru strigăm: Aliluia!
Icosul 6
Prin cuvintele tale cele de Dumnezeu insuflate şi prin sfinţitele cântări, luminezi Biserica lui Hristos, că ai lăudat prăznuirile Sfinţilor şi ai preamărit pe Născătoarea de Dumnezeu în chip strălucit, iar învierea Domnului ai vestit-o ca un fulger, luminând pe cei ce strigă:
Bucură-te, fluier al Ortodoxiei;
Bucură-te, făclie a doxologiei;
Bucură-te, începător al alcătuitorilor de cântări insuflaţi de Dumnezeu;
Bucură-te, podoaba călugărilor şi a preoţilor;
Bucură-te, gură de aur grăitoare a cântărilor lui Hristos;
Bucură-te, cunoscător al tainelor cereşti, însetat de slujirea lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce vezi frumuseţile celor nevăzute;
Bucură-te, cel ce stingi focul patimilor;
Bucură-te, uşă a bucuriei;
Bucură-te, stâlp al dreptei credinţe;
Bucură-te, glas al făgăduinţei;
Bucură-te, cel din care izvorăşte nectar şi apă limpede;
Bucură-te, Sfinte Părinte
Ioane, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul 7
Singur în pustnicie, ai căutat pe singurul Dumnezeu, ca să fii împreună cu El, şi cu singură rugăciunea să te îndeletniceşti în chip cuvios; pentru aceasta, cu dragoste arzătoare te-ai unit cu Mirele tău ceresc, Sfinte Ioane, cântând îndumnezeit: Aliluia!
Icosul 7
Bolile alungi şi pe demoni îi înspăimânţi cu numele tău, de Dumnezeu purtătorule; nimiceşti în chip limpede, prin cântări veselitoare, întristarea pricinuita de moartea celor de aproape şi umpli de nespusă bucurie pe credincioşii care-ţi cântă:
Bucură-te, mir al înfrânării;
Bucură-te, crin al liniştirii;
Bucură-te, mângâiere grabnică a celor necăjiţi;
Bucură-te, sprijin fierbinte celor ce îţi cer ajutor;
Bucură-te, dregător preastrălucit din palatele cereşti;
Bucură-te, vlăstar al Duhului, vestitor al tainelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, crainic ce chemi la Cina cerească;
Bucură-te, cel ce ne ospătezi cu hrană preasfântă;
Bucură-te, glas încântător cu unduiri de aur;
Bucură-te, cântare de Dumnezeu insuflată şi frumos răsunătoare;
Bucură-te, cel prin care dragostea de Dumnezeu se revarsă;
Bucură-te, cel prin care Biserica ta se laudă;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ioane, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul 8
În chip străin şi plin de umilinţă ai fost trimis în Damasc, cetatea ta de naştere, ca să vinzi rucodelia ca un străin, îndoit cerând preţul, dar ai fost recunoscut de către slujitorul tău, tu, cel ce smerenie ai arătat prin ascultare, cântând: Aliluia!
Icosul 8
Întreg fiind întru cele de sus, cele de jos le-ai trecut cu vederea, cu totul dându-te Stăpânului Hristos; tăcere desăvârşită ţinând, până la sfârşit ai smerit pe cel viclean, smerindu-te fără să fii smerit de el, şi pildă arătându-te celor ce strigă:
Bucură-te, cunoscător al înstrăinării;
Bucură-te, nicovală tare a răbdării;
Bucură-te, întâi-stătător al tăierii voii;
Bucură-te, părtaş al strălucirii celei pururea vii;
Bucură-te, imnograf prea- mare, călăuzitor al teologilor;
Bucură-te, cel cu adevărat purtător al numelui harului şi săditor al dragostei;
Bucură-te, dezrădăcinător al răsadurilor străine;
Bucură-te, iconom al dogmelor ortodoxe;
Bucură-te, cămară împodobită cu albe flori;
Bucură-te, făclie purtătoare de strălucită flacără;
Bucură-te, cel prin care sufletul se umple de pace;
Bucură-te, cel prin care nădejdea împărăţeşte;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ioane, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul 9
În tot pământul a ieşit vestea cuvintelor şi a cântărilor tale, Sfinte Părinte Ioane, şi tuturor te-ai arătat împreună-pătimitor şi rugător fierbinte; pentru aceasta şi lavra ta se cinsteşte cu bunăcuviinţă, lăudând praznicul tău şi cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9
Nici limba cea ritoriceşte grăitoare nu poate cânta frumuseţea virtuţilor tale celor multe, Ioane întru tot lăudate, că tu ca un măslin mult-roditor ai înflorit, veselind şi sufletele noastre, ale celor ce după datorie strigăm ţie:
Bucură-te, primăvară a pocăinţei ;
Bucură-te, fântână a bucuriei;
Bucură-te, făclie a înfricoşătoarei revărsări de lumină;
Bucură-te, vatră a izvorârii de mir dumnezeieşte curgătoare;
Bucură-te, oglindă a frumuseţii celei mai presus de cunoaştere;
Bucură-te, chimval al melodiei celei ascunzătoare de taine;
Bucură-te, liră cu totul armonioasă a Celui Preafrumos;
Bucură-te, harpă mângâietoare şi dulce;
Bucură-te, slujitor al lui Hristos ca para de foc;
Bucură-te, solitor dumnezeieşte grăitor pentru cei credincioşi;
Bucură-te, cel prin care vrăjmăşia se alungă;
Bucură-te, cel prin care luminare ni se dăruieşte;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ioane, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul 10
Mulţimile teologilor şi adunările monahilor se veselesc la pomenirea ta, de Dumnezeu cugetătorule, iar cetele Sfinţilor melozi cu îngerii bucurându-se stau de faţă, neîncetat cântând împreună cu tine Mântuitorului Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 10
Din ceresc îndemn, aleasă cântare ai alcătuit, scriind cum „toate sunt deşertăciuni, cele ce nu rămân după moarte”, că ai fost biruit de dragostea frăţească, iar acum auzi de la noi acestea:
Bucură-te, floare a Raiului;
Bucură-te, gură a Mângâietorului;
Bucură-te, lucrător al rugăciunii mintii;
Bucură-te, sălaş al vieţuirii în nevoinţe;
Bucură-te, imnograf a toată lumea şi coroană a teologilor;
Bucură-te, slujitor neadormit, condei al Duhului Sfânt;
Bucură-te, al Bisericii vestit împodobitor al duhovniceştii cămări de nuntă;
Bucură-te, călăuzitor purtător de Dumnezeu al celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, trâmbiţa lui Hristos, cea cu opt glasuri;
Bucură-te, cântăret cu bună glăsuire al Dumnezeirii;
Bucură-te, cel prin care vrăjmaşul e dispeţuit;
Bucură-te, cel prin care Fecioara e lăudată;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ioane, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul 11
Imne şi cântări şi laude dumnezeieşti nu sunt de ajuns spre a te cinsti cum se cuvine ci, pe lângă acestea, trebuie să-ţi aducem ascultare şi urmarea smeritei tale vieţuiri, ca să cântăm cu îndrăzneală: Aliluia!
Icosul 11
Stea purtătoare de lumină eşti cu adevărat, pe Soarele Hristos arătându-L, ducând sufletele tuturor la cămara nunţii duhovniceşti şi cucerindu-le, prin cântările tale, pentru dumnezeiasca dragoste, ca un nou Botezător, pentru care auzi de la noi acestea:
Bucură-te, vas al miresmelor;
Bucură-te, vistierie a haris- melor;
Bucură-te, cinstită culme a teologilor;
Bucură-te, luminată insuflare a scriitorilor de imne;
Bucură-te, armonie de negrăit a neasemănatei îndulciri;
Bucură-te, nectar al Duhului atotîntăritor;
Bucură-te, oglindire a luminii celei neînserate;
Bucură-te, ridicare a sufletelor celor căzute;
Bucură-te, trăitor tainic al Liturghiei lui Hristos;
Bucură-te, apărător al sfintelor icoane;
Bucură-te, răsad al nemuririi;
Bucură-te, scriitor insuflat al Bisericii;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ioane, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul 12
Laudă de mulţumire cu un glas strigăm, la adormirea ta cea întru tot slăvită; iar cu vrednicie şi cu dreptate este a mulţumi mai presus de toate Domnului, Care ni te-a dăruit ocrotitor fierbinte şi a-I cânta: Aliluia!
Icosul 12
Cântând imnele tale, te lăudăm toţi ca pe un vas al alegerii, de Dumnezeu purtătorule, că în inima ta s-a sălăşluit cu ade-vărat deplinătatea harului, prin care i-ai înmiresmat pe toti, cei ce din suflet strigă ţie:
Bucură-te, făclie a bunătăţii;
Bucură-te, glas al veseliei;
Bucură-te, cântăret încântător al minunilor celor negrăite;
Bucură-te, învăţător al tainelor cereşti, călăuzitor spre mântuire;
Bucură-te, finic rourat de Duhul şi sunet dulce vestitor;
Bucură-te, grabnic-ajutător şi izvor de lumină sufletească;
Bucură-te, strălucit întâi-stătător asemeni arhanghelilor;
Bucură-te, cel ce cu bucurie stai înaintea Născătoarei de Dumnezeu;
Bucură-te, slujitor cinstit, următor lui Hristos;
Bucură-te, preot înţelept şi milostiv;
Bucură-te, icoană frumoasă a Mângâietorului;
Bucură-te, nădejde încredinţată a dobândirii Raiului;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ioane, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul 13
O, Părinte a toată lumea, culme a teologilor, şi prietene al lui Hristos, Ioane cu totul fericite, nu înceta a ne ocroti pe noi, fiii tăi duhovniceşti, care cu evlavie te lăudăm şi cu mulţumire lui Dumnezeu cântăm: Aliluia!
Acest Condac se zice de trei ori, apoi se zic Icosul 1 şi Condacul 1.
După citirea Acatistului, rostim rugăciunea:
Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii si mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Dacă este preot, acesta rosteşte ectenia întreită, lupă care face otpustul obişnuit.
În lipsa preotului, după rugăciunea către Maica Domnului, zicem:
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Troparul Sântului Cuvios Ioan Damaschin
„Învătorule al dreptei credinţe şi al curăţiei, luminătorule al lumii, podoaba călugărilor ce de Dumnezeu insuflată, Ioane înţelepte, cu învăţăturile tale pe toţi i-ai luminat; alăută duhovnicească, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.”